Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

Peste 100 000 de piese de patrimoniu aflate la Muzeul Naţional al Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu" sunt în pericol

Peste o sută de mii de piese unice, printre care manuscrise vechi, cărţi valoroase, placate cu aur şi argint, tablouri ale unor pictori ce au conturat în culori valorile româneşti, riscă să se piardă. Aceste capodopere se regăsesc la Muzeul Naţional al Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu", cel mai complex muzeu din spaţiul basarabean, aflat în sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Din lipsa resurselor financiare, instituţia este într-o stare deplorabilă. E mare nevoie să fie găsit un spaţiu potrivit pentru valorile inestimabile ale acestui muzeu.

Muzeul Naţional al Literaturii Române "Mihail Kogălniceanu" a fost înfiinţat în aprilie 1965, în cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din 2012 a trecut în subordinea Ministerului Culturii de atunci. Noul director, Maria Şleahtiţchi, spune că toate aceste piese valorase au nevoie de o inventariere riguroasă, dintr-o perspectivă modernă, şi să fie amplasate într-un spaţiu pe măsură.
 
„Ceea ce cerem noi şi este stringentă nevoie în cazul muzeului nostru, dincolo de faptul că nu are spaţiul său propriu, noi închiriem spaţiul din cadrul clădirii Uniunii Scriitorilor, e nevoie de spaţiu, e nevoie de o clădire de patrimoniu arhitectură, vilă din secolul XIX”, a spus MARIA ŞLEAHTIŢCHI, director, Muzeul "Mihail Kogălniceanu".
 
Directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române spune că un posibil spaţiu a fost deja identificat, dar autorităţile din Republica Moldova nu pot face faţă tuturor cheltuielilor necesare, aşa că cer ajutorul şi implicarea României.
 
„Este vorba de fosta cantină a Parlamentului Republicii Moldova, care e aşezată în spaţiul muzeelor, în zona muzeelor naţionale şi care acum este închisă la cheie şi este la balanţa Parlamentului, am fi vrut să avem acel spaţiu pentru Muzeul naţional de literatură, a fost în vizită domnul Ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi domnul Secretar de Stat al acestui minister, care au spus că sunt în căutarea acestui spaţiu, vor să identifice un spaţiu, ceea ce am fi vrut noi şi ne adresăm României, Guvernului Român să ne ajute să întreţinem acest spaţiu, acest viitor spaţiu, să putem securiza fondurile, să le putem întreţine”, a declarat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Peste trei mii de lucrări extrem de valoroase din fondul de artă plastică a muzeului, care ar trebui să fie admirate de vizitatori şi, chiar turişti, sunt păstrate în condiţii improprii pe aceste rafturi.
 
„După cum se vede, e un spaţiu impropriu pentru valorile inestimabile, că nici nu pot să le dau cifra ce valoare au aceste lucrări. Suntem în compartimentul "Fondul de artă plastică" şi puteţi vedea aici lucrări foarte importante: portretele scriitorilor români din Basarabia, iată portretul lui Grigore Vieru făcut de pictorul Igor Vieru, aveţi aici o lucrare de Mihail Grecu, "Eminescu", portretul lui Ion Druţă, executat de Valentina Rusu-Ciobanu”, a precizat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Şi fondul de carte a muzeului e de o importanţă colosală şi conţine zeci de mii de piese. Din colecţiile muzeului nu lipsesc unele lucrări valoroase, la propriu: având coperţile din aur şi argint, cu pagini aurite pe margine, cărţi atât de vechi, încât dacă nu vor fi restaurate, riscă să se aleagă doar praful din ele.
 
„Bineînţeles, avem nevoie de un atelier de restaurare a cărţii, eu nu sunt sigură că această carte mai poate fi restaurată, dar mai este o problemă: această carte este bolnavă, bineînţeles, ea trebuie să stea în carantină, trebuie tratată, restaurată şi pusă în altă parte pentru că cele care vin în contact aici, ele, bineînţeles, se îmbolnăvesc. Unele au fost recuperate din mănăstirile Basarabiei, pe care comuniştii le închideau şi atunci muzeul a recuperat cărţile de acolo ca să nu se piardă. E nevoie de multă muncă, de ani de zile, pentru a pune în oridne aceste cărţi şi de a le expune, ca să poată veni oamenii să studieze, să vadă ce patrimoniu este aici”, a declarat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Cea mai veche carte din muzeu datează din 1572.
 
„În latină, e Dionisie Ariopagul şi iată vedeţi cum arată cartea, pot să v-o prezint, este o raritate bibliografică şi sunt aici foarte multe cărţi de acest gen.
Avem originale a lui Antioh Cantemir, avem Dimitrie Cantemir, avem ediţia din Hamburg 1745 a Istoriei Imperiului Otoman, Cantemir tradusă în germană, renumita ediţie”, a spus MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Şi starea în care se află manuscrisele este jalnică.
 
„Hârtia se deteriorează, deci ele trebuie digitizate pentru că hârtia asta este foarte subţire. Ele trebuie întreţinute, ţinute în condiţii cu un anumit grad de umiditate, anumit aer, deci căldura trebuie să fie într-un anumit fel”, a declarat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.

Pe lângă manuscrise şi picturi de valoare, în acest muzeu se regăsesc şi lucrurile personale ale unor scriitori, spre exemplu, maşina de dactilografiat a lui George Meniuc, pixul şi ochelarii scriitorului.
 
„Bunăoară aceasta este masa la care Ion Druţă a scris romanul "Frunze de dor" şi fotoliul în care a stat, fireşte, sigur că sunt piese de patrimoniu şi trebuie păstrate adecvat. Parţial aici e şi arhiva de film, vedeţi acolo jos sunt păstrate filmele. Fireşte că avem nevoie de spaţiu ca să le aranjăm aşa cum trebuie, să se păstreze cum trebuie să se păstreze nişte obiecte de patrimoniu, ne pare rău că nu avem acest spaţiu şi timp de 30 de ani muzeul a fost subfinanţat”, a menţionat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
Nici personal nu este suficient pentru a conserva şi pentru a promova valorile naţionale din colecţiile muzeului. Majoritatea pieselor trebuie restaurate, însă pentru acest lucru e nevoie de specialişti, de tehnică deosebită, laboratoare şi ateliere.
 
„Dacă condiţiile nu vor fi, aceste piese de muzeu dacă nu vor fi puse în condiţii normale, totul se va pierde. De aceea eu fac un apel disperat, disperat fac apel pentru spaţiu adecvat şi fonduri pentru a întreţine, după care să vină cercetătorii să pună în valoare”, a declarat MARIA ŞLEAHTIŢCHI.
 
 „Sigur că deficienţe sunt multe, în primul rând, lipsa de personal. La început avea vreo 55 de colaboratori, adică avea oameni destui ca să lucreze şi în interiorul muzeului şi făceau şi expediţii pe teren, adunau muzică, folclor. Practic aici se adună cea mai mare parte a culturii din republică. Astăzi muzeul, din păcate, nu mai are activitatea aceea. Nu are fonduri financiare pentru procurarea lucrărilor, operelor de artă: fie grafică, fie pictură, fie manuscrise chiar, obiecte de valoare ale scriitorilor”, a declarat  VICTOR VASILACHE, custode, Muzeul "Mihail Kogălniceanu".
 
Peste 140 de mii de piese, care scriu nu doar istoria muzeului, ci a întregului nostru neam românesc, riscă, în orice moment, să fie distruse de condiţiile precare în care sunt păstrate. Pierderile ar fi irecuperabile.
 
„Cred că aţi văzut la intrare conductele de apă care trec prin coridorul respectiv, de la intrarea în fonduri, nu dă Doamne să nu se întâmple, dar poate să se întâmple oricând să plesnească o ţeavă de apă fierbinte şi atunci tot ce avem noi aici este supus pericolului”, a spus MARIA ŞLEAHTIŢCHI, director, Muzeul "Mihail Kogălniceanu".
 
Muzeul aparţine generaţiilor de creatori care au contribuit la sporirea valorilor naţionale româneşti, iar Republica Moldova are o datorie faţă de memoria acestor oameni de litere şi oameni de artă.
 
Similare
RECOMANDĂRI